YOUth and MUSEums VI – Traditii si obiceiuri uitate ale minoritatilor nationale

///YOUth and MUSEums VI – Traditii si obiceiuri uitate ale minoritatilor nationale

YOUth and MUSEums VI – Traditii si obiceiuri uitate ale minoritatilor nationale

Multiculturalitate la Goleşti, eveniment UNESCO în România

www.zaman.ro , autor Cleopatra Lorintiu

Tradiţii şi obiceiuri uitate ale minorităţilor naţionale” la Goleşti (12-16 iunie).Lumea muzeelor, accesul tinerilor la cultură, la fermecata şi esenţiala lume a conservării culturii, a păstrării marilor repere, a fost tema unei excepţionale reuniuni internaţionale desfăşurate anul acesta sub subtitlul generos „Tradiţii şi obiceiuri uitate ale minorităţilor naţionale” la Goleşti (12-16 iunie ) în organizarea FEACU-EFUCA , a Clubului UNESCO, graţie unui Proiect finanţat de Guvernul României, Departamentul pentru relaţii interetnice.

Reuniunea internaţională s-a juxtapus cumva cumva în mod fericit şi deliberat unei alte compexe: sesiunea internaţiobală de comunicări ştiinţifice. Aniversarea a 75 de ani de la înfiinţarea Muzeului Goleşti, organizată de Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti şi Alumnus Club pentru UNESCO.

Aşa că şederea la Goleşti, într-un spaţiu muzeal de excepţie, într-un domeniu plin de flori şi de verdeaţă, cel al al conacului vechilor boieri români, a fost marcată de contribuţii foarte interesante datorate unor personalităţi ale acestei lumi muzeale, poate mai puţin cunoscute dar de foarte multe ori foarte profunde, cultivale, dăruite şi conştiente pe deplin de rolul enorm pe care îl are în devenirea ţării şi în păstrarea memoriei colective.

Sufletul animator al primei zile a fost directoarea muzeului aniversat, dr.Filofteia Pally şi o intervenţie marcantă i se datorează Stancăi Ciobanu Fotino (fiica legendarului istoric şi erudit, academicianul George Fotino, autorul moral şi de fapt al aşezării bazelor Muzeului Goleşti în perioada interblică.)E greu şi nedrept să selecţionez anumite intervenţii din lunga şi fructuoasa zi, oricum selecţia ar fi subiectivă.Nu pot însă să nu remarc saluturile calde şi pline de bune intenţii ale oficialităţilor judeţene şi locale, prezenţa directorului onorific al Muzeului, profesor C.Iliescu sau contribuţiile prof. Niculae Petrescu, prof.Ioana Antonescu, discursul substanţial şi coerent al dr. Irinei Oberlander Târnoveanu despre problematica muzeelor româneşti în era digitală şi compentnţa dr.Ioan Opriş în dizertaţia „ Geneze ale muzeografiei etongrafice din România”.

Contribuţii de reţinut sunt şi în „Pagini din istoria Muzeului Goleşti”, o carte substanţială, care se vrea nu numai o agendă a activităţii muzeale, ci reuşeşte să reunească şi contribuţii de substanţă intelectală, istorice şi muzeografice. (Încă odată felicitări din inimă CJ Argeş care a susţinut proiectul realizând importanţa culturală şi ştiinţifică a acestuia. Conferinţa internaţională „Tineretul şi muzeele” aflată deja la ediţia a VI-a în organizarea de acum rodată şi excelentă dr.Daniela Popescu, animată de ea însăşi şi de Mihaela Varga şi avocat Paula Iacob, a reunit prezenţe şi contribuţii interesante din Italia, Serbia, Grecia, Albania, Spania, Bulgaria, Malta, Franţa dar şi contribuţii ale reprezentanţilor minorităţilor româneşti printre care Serin Turkoglu (un text despre Nevruz), Ioana Grosaru şi Maria Mincu ( tradiţiile şi amintirile de familie ale italienilor din România), textul de mare impact al valoroasei cercetătoare Anei Maria Negoiţă (Infuenţele culturii tradiţionale iudaice în arta lui Isidor Kaufman ) sau povestea frustă a Zarezanului, adică obiciul sfinţirii viilor, spusă de bulgarul Tudor Anghel. S-a proiectat o producţie a Redacţiei TVR Alte minorităţi : ”Chemarea muezinului” de Cleopatra Lorinţiu, o incursiune în lumea moscheilor şi geamiilor dobrogene. Reuniunea de la Goleşti este o reuşită din toate punctele de vedere, ea a reuşit să aducă la lumină semne şi semnale legate de tradiţiile minorităţilor naţionale, făcând ca această multiculturalitate să fie nu doar nobilă din punct de vedere uman şi civilizaţional, acordată perfect cu spiritul european ci şi foarte benefică din punct de vedere etnografic, cultural.

2014-12-03T14:10:26+00:00