Metamorfoze 3

///Metamorfoze 3

Metamorfoze 3

 

 

Cultura constituie suma produselor umane create în scopul manifestării interacţiunii sociale. Limba, coduri de gesturi si maniere, creaţie artistica şi muzicală, tradiţii, obiceiuri, credinţe şi practici reprezintă tot atâtea valori deopotrivă individuale şi comunitare cultivate şi respectate într-o societate.  Prin cultura se definesc identităţi personale, locale, naţionale şi supranaţionale. Dialogul intercultural mijloceşte consolidarea unor căi şi reţele de comunicare şi schimb.

Educaţia culturală joacă un rol fundamental în formarea tinerei generaţii europene; ea reprezintă cheia dezvoltării pe baze durabile a unei societăţi a comunicării, a schimbului de idei si valori, a toleranţei.

Muzeul – nucleu de cercetare şi reflecţie şi, deopotrivă, spaţiu de întâlnire şi dialog prezervă vestigii de cultura materială, mijlocind prin aceasta accesul publicului la dimensiunea non-materiala a culturii. Valori artistice, spirituale şi identitare pot fi astfel împărtăşite in mod special tinerilor. Dincolo de activităţile ştiinţifice (de conservare şi studiu), instituţia muzeală europeană este chemată să răspundă astăzi mai mult ca oricând provocărilor generate atât de impresionanta diversitate culturala a tineretului, cât şi de multitudinea ofertelor alternative concurenţiale existente pe piaţa.

Alumnus Club pentru UNESCO în colaborare cu UNESCO, Guvernul României – Departamentul Relaţiilor Interetnice – şi Muzeul Naţional Cotroceni au organizat în perioada 14-28 mai 2011 în Bucureşti cea de a treia ediţie a programului Tineretul şi Muzeele III, având ca  pilon principal proiectul Metamorfoze.

Proiectul Metamorfoze a început în anul 2009, concepându-se cu ajutorul tinerilor un muzeu al identităţii europene. La Sinaia, întâlnirea tinerilor a plecat de la definirea identităţii europene, ajungându-se la câteva cuvinte cheie din varii domenii. După definire s-a trecut la elaborarea a trei proiecte. Unul dintre ele propunea organizarea unui muzeu în care fiecare ţară europeană să aibă spaţiul său – un prototip care să poată fi construit oriunde. Proiectul principal imaginat de tineri propunea un fel de Disneyland cu un teatru grec de tip antic – un amfiteatru în aer liber – dar şi restaurante pentru prezentarea diversităţii culinare, magazine, săli de conferinţe, mici poduri pe cursuri artificiale de apă.In anul 2010, grupul de tineri a încercat să dezvolte o subtemă – identitatea femeii europene – pornindu-se de la sesiuni de brainstorming şi trecând apoi la înfăptuirea concretă a unui spectacol de teatru, care alterna părţile jucate cu părţi filmate şi pentru care tinerii au lucrat şi elaborat costumele de scena.

Anul acesta s-a urmărit ca prin cercetări vizuale să se definească un oraş european. Principalele activităţi au fost: douăzeci de reuniuni (14-28mai) între tineri, reprezentanţi din 9 ţări europene, care au pregătit o cercetare vizuală în Bucureşti având ca tematică oraşul european multicultural. Filmul: “The European city.after all” are o durată de o ora şi jumătate şi a fost filmat în HD. A doua activitate centrala a fost organizarea in Bucureşti la Muzeul Naţional Cotroceni în perioada programului a unor mese rotunde între experţi în educaţia muzeală din mari muzee ale lumii, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale şi grupul de tineri invitaţi în proiect în acest an. În cadrul acestor mese rotunde au fost discutate strategii, metode  de atragere şi educare a tineretului în muzee având ca teme de discuţie:

a. Oraşul european în contextul multiculturalismului.

b. Cum se poate exprima într-un muzeu identitatea europeana

Vorbindu-se despre identitatea Bucureştiului ca oraş european s-a amintit de prezenţa monumentelor religioase, de manifestările muzicale, de existenta unor importante opere de artă ale artei europene cum ar fi cele ale lui Rembrandt sau El Greco, lucruri, care sunt prea puţin cunoscute în alte părţi din Europa. Un  aspect deosebit luat în considerare, vorbind despre oraşul european, este toleranţa religioasă, care în România este foarte mare.  Bucureştiul a fost ales pentru a fi decorul acestui film şi pentru că este un oraş iubit, în continuă schimbare, care poate fi folosit ca decor pentru a povesti Europa. Proiectul a avut în componenţă sa şi un bufet Internaţional cu produse aduse de tineri din ţările lor.

 

Daniela Popescu  Ph.D   http://fraccu.youthandmuseums.org 

2019-01-23T20:39:03+00:00