FUTURE FOLK – intalnire in data de 22 februarie 2018

///FUTURE FOLK – intalnire in data de 22 februarie 2018

FUTURE FOLK – intalnire in data de 22 februarie 2018

„FUTURE FOLK” – Tradiţional în contemporaneitate

26 aprilie 2018, Otilia Ignat, https://www.casalux.ro/noutati/future-folk-traditional-contemporaneitate/

„Future Folk”, proiect cultural despre care v-am mai povestit, iniţiat de Asociaţia Alumnus Club UNESCO din Bucureşti şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi de Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucureşti, merge mai departe cu inspiraţie, entuziasm și dedicaţie. După startul din luna februarie, alţi noi parteneri s-au alăturat acestei iniţiative, iar ideile legate de continuarea ei în viitor generează perspective din ce în ce mai interesante. Ca să dăm doar un exemplu, este de menţionat că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor susţine şi oferă sprijin logistic acestui proiect, fapt care prefigurează desfăşurarea evenimentului principal din 20 iunie – lansarea colecţiei de design vestimentar contemporan  „Future Folk” – sub Înaltul Patronaj al Parlamentului României.

Foarte importantă pentru organizatori a fost prima reuniune de consultare cu organizaţiile minorităţilor naţionale, desfăşurată la sediul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO în ziua de 27 martie. Aceasta pentru că întregul proiect este gândit şi vine în întâmpinarea unui deziderat al tuturor acestor organizaţii – acela de conservare şi punere în valoare a costumului tradiţional specific comunităţilor lor, o piesă valoroasă şi autentică a patrimoniului cultural imaterial al zonelor multietnice din România. Şi oraşul Bucureşti va figura în acest tablou. Puţină lume ştie că aici se regăsesc, în comunităţi mai mari sau mai mici, peste jumătate din cele 20 de grupuri etnice istorice din ţara noastră.

„Am cules idei extrem de frumoase şi interesante de la toţi cei implicaţi în proiect, deja componentele la care ne-am gândit iniţial sunt mai bogate în conţinut şi vizibilitate”, ne spune doamna Daniela Popescu, preşedinta Alumnus Club UNESCO. Domnia sa continuă: „De exemplu, ruşii lipoveni ne-au povestit că în trecut în comunitatea lor costumele tradiţionale se sfinţeau, aşa erau de importante. Albanezii ne-au povestit despre giubleta, un fel de fotă, o piesă specifică costumului lor popular. Italienii şi polonezii au sugerat ca Bucovina să fie următoarea arie de inspiraţie pentru „Future Folk”, ei având sediile naţionale la Suceava. Deja s-au conturat foarte clar, la propunerea partenerilor, evenimentele care vor urma după lansarea de la Palatul Parlamentului – expoziţie itinerantă la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti, în perioada 23 iunie – 22 iulie, apoi aceeaşi expoziţie în altă formulă la Filarmonica Paul Constantinescu din Ploieşti, unde gazdă va fi Uniunea Elenă din România. Ultima etapă se va desfăşura la Tulcea, într-o altă formulă de prezentare a expoziţiei, cu sprijinul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. Dar trebuie să vă spun că deja există invitaţii de a itinera expoziţia şi în alte centre”.

Revenind la evenimentul principal, lansarea colecţiei „Future Folk”, un produs cultural original care va aduce în actualitate diversitatea costumelor şi a motivelor portului tradiţional,  autoarea colecţiei, designerul Carmen Emanuela Popa, ne spune că pune mult suflet în pregătirea acestui moment. Cu profunzime în documentare, zeci şi zeci de variante schiţate cu tot felul de adnotări, cu atenţie la detalii. Dar ceea ce iese din mâinile ei nu este o simplă reluare de linii şi modele, este ceva absolut nou, extrem de modern, în ton cu cele mai noi expresii artistice ale designului vestimentar. De altfel, arta ei transmite întotdeauna un mesaj, are o tentă avangardistă şi militantă. De această dată, mesajul pe care artista îl lansează este acela că, oprindu-ne o clipă în faţa frumuseţii perene, putem găsi căi de comunicare, înţelegere şi dialog cu ceilaţi oameni, oricât de diferiţi am fi. Este şi mesajul unui scurt film pe care Carmen Emanuela Popa îl pregăteşte pentru evenimentele proiectului, un demers pentru care a realizat la începutul lunii aprilie filmări în spaţiile neconvenţionale ale Aeroportului Internaţional Henri Coandă.

În aceeaşi perioadă ea a fost şi protagonista unui reportaj realizat de TVR 1 – Departamentul emisiunilor pentru minorităţi, partener al proiectului „Future Folk”, pentru Convieţuiri, o emisiune săptămânală cu şi pentru minorităţile naţionale din România.

Dar mai bine să o lăsăm pe Carmen Emanuela Popa să ne împărtăşească o parte din gândurile ei legate de proiectul la care lucrează:

Future Folk” este o pledoarie vizuală în favoarea evoluției culturale a societății contemporane, cu trimiteri exigente la simbolistica folclorică, ce s-a revelat de-a lungul timpului în estetica vocațională a costumelor populare.

Exprimarea de sine în arta portului popular este și va rămâne unica amprentă pe care omul timpurilor străvechi o pune într-un mod categoric pe o filă indestructibilă a istoriei. Ea va rămâne deopotrivă ca reper valoric al ființei umane, marcând în mod plenar trecutul, dar și reminiscențele de introspecție ale viitorului, debordând de sinceritatea unui punct de vedere, raportat la lumea înconjurătoare.

Future Folk este, în același timp, o interpretare a elementelor marcante, ca particularități ale unui obiect vestimentar tradițional, ce aparține unei anumite etnii, dar și a accentelor stilistice pe care societatea contemporană le absoarbe, odată cu avansarea în era tehnologizării. Astfel, tehnica folosită în vechime, de împodobire a veșmântului, cusutul manual, capătă noi forme de expresie, prin înlocuirea cu tehnici contemporane de pictură, imprimare și vopsire cu solvenți și coloranți textili.

Valoarea augmentată a folosirii acestor tehnici constă în efectul de embosare (de scoatere în relief a motivului stilizat), conferind astfel o dominantă originală a obiectului nou creat, ce se impune prin surprindere și efect contemplativ vizual.

Tușa liberă, în afara unei geometrizări riguroase, precum și infuzarea generoasă a colorantului de vopsire, își găsesc tărâmuri prielnice, pe suprafețe de bumbac plin, catifelat sau postavuri naturale. Dantelele, care, odinioară erau croșetate sau brodate manual, capătă acum o nouă înfățișare, prin sugerarea motivelor decorative, într-o manieră grafică de imprimare manuală, cu ajutorul unor șabloane speciale, sau prin pictarea suprafeței de interes.

Saltul în contemporan se evidențiază atunci când elemente simbolice ale zilelor noastre apar în tot acest tablou, cu o stridență a discursului, în zone centrale, față/ spate, sau în lateral, pe mânecile obiectului vestimentar. Numere aleatorii sau texte care guvernează astăzi problematicile existențiale ale umanității se regăsesc ca mesaje antitetice temporale, acelora din contextul narativ al costumelor străvechi. Astfel, forme explicite și particulare, culori reprezentative ale unui obiect vestimentar tradițional sunt extrase și recompuse într-o manieră de juxtapunere sau minimală, aluzie interpretativă la curentele apărute în a doua jumătate a sec. al XX – lea în fenomenul fashion conceptual.

De asemenea, materialele de tip high – tech, cu aspect industrial, de culoare argintie, piele ecologică, bandă reflectorizantă, etc., fac trimitere la epoca unei tehnologizări excesive, la o anumită formă de regimentare a omului și totodată de exploatare a acestuia în fabrici sau multinaționale, semn că un astfel de echipament poate fi catalogat ca un port popular recent.

Costumul popular din trecut demască o libertate pe care omul zilelor noastre nu și-o mai îngăduie. Comunicarea directă cu natura, cu florile câmpului și spicul de grâu, cu apele râurilor sau cu troițele, care le înfățișau oamenilor acelor vremi, într-o formă arhaică, divinitatea, și-a pierdut consistența, iar nontangențialul cu toate aceste repere primordiale face ca astăzi, omul, poetul acestor timpuri, să își asume spiritualitatea sub alte forme de expresie.

Omul modern interacționează social, cultural și artistic. Mixul de elemente simbolice întâlnite în costumul nou creat face referire la congruența dintre masculin/ feminin, încă un pion caracteristic al interpretării libere, care marchează o aliniere stilistică, în concordanță cu acțiunile în plan vestimentar ale omului zilelor noastre, astfel, femeia a renunțat la tradiție, ea poartă pantaloni, un obiect destinat cu precădere bărbatului acum câteva secole.

O vastă paletă de stil din sfera sport, glamour, luxury, future se relevă cu ajutorul liniilor de cutting contemporan, dar și a materialităților folosite, tafta, organza, mătase naturală sau cantități generoase de tul. Astfel, are loc o transfigurare a costumului tradițional, căpătând valențele unui obiect idealizat, susținut de o riguroasă beletristică a imaginii, dar și de trimiteri spontane în filosofia existențială.

Filmul de atmosferă, un mood concluziv al proiectului, plasează personajul contemporan într-un spațiu arhitectural aerodinamic, astfel, elementele unor stări de grație, în care ființa umană jubilează în cotidian, dar și rememorări nostalgice ale unor aspecte de dans tradițional, conduc întregul eseu vizual, într-o dualitate a imaginii cu perimetrul teluric.

Dacă omul istoriei vine către noi, pe o cărăruie scăldată de lumina anotimpurilor, purtând cu sine dragostea infinită pentru natura divină și cea umană, omul modern trebuie să perpetueze aceste valori, chiar dacă, astăzi, sub alte forme de militare. Ei trebuie să își dea mâna sub un singur deziderat, cel al Păcii. De altfel, mesajul proiectului Future Folk. El face referire la interpuneri ale unor sloganuri against violence, against war, omul ca număr în locuri în care odinioară, oamenii, pe iile lor, așezau flori, îngeri și păsări.

Arta, dintotdeauna, a schimbat inimi și vieți, ea este și va rămâne un mesager demn care va lupta, asumat, dar nu întotdeauna declarativ, pentru o lume mai bună”.

2018-05-12T16:46:44+00:00